Fiinta umana , prin inzestrarea cu ratiune , sentimente , constiinta , are obiceiul de a creea legaturi . Ce fel de legaturi ? Relatii intr-un cuvant , poate cu un sens mai mult simbolic relatii , de fapt ceea ce se creeaza e un lant trofic specific ecosistemelor , la modul ca exista o ierarhie in construirea etapelor ce compun o relatie cu o persoana . De la fapte mici la fapte mari , pana se ajunge la ruperea legatuurii, fiindca omul ce construieste mai si darama din cand in cand , aici fiind in joc spiritul sau egoist. De la prietenul din copilarie cu care aruncai cu prastia , boabe de fasole in geamul unei batranici ce te sacaia fiindca tu aveai libertatea anilor de pruncie si ea dorea sa se bucure de ultimul strop de viata, de la amicii din liceu cu care ai fumat prima tigara si cu care ai tras primul chef ce ti-a adus cu el o mare migrena si o durere ingrozitoare de stomac. De la prima ta iubire , in care ai depus suflet si te-ai implicat , de la parintii ce ii stii de o viata si ii iubesti neconditionat fiindca stii ca si ei o fac indiferent de situatii , de la relatiile pur afaceristico-bisnitaresti , de la tanti de la magazinul alimentar care iti zambeste si te serveste cu drag fiindca ai creat mai presus de orice ,legaturi. SI uneori e frumos sa stai si sa analizezi trecutul si sa vezi ce a fost cu adevarat benevol si productiv pentru tine , si sa razi. Asa ca bagat-va picioarele in orgolii , in principii de cacat , in egoism , si pune-ti mana pe telefon si apelati-va persoanele cu care aveti legaturi si multumiti-le , fiindca ele conteaza si au valoare . Restul sunt doar trecatori prin viata voastra.
duminică, 14 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
avem momente de fericire, momente de iubire, momente care iti taie rasuflarea, momente care opresc timpul in loc. momente de caldura sufleteasca, de pasiune, de pofta, de tandrete, de siguranta. momente de neuitat...
RăspundețiȘtergeremomentul acela inexplicabil cand stai pe varful unui munte, si simti mirosul ierbii in nari, si vantul care-ti flutura parul, si norii atat de aproape de tine, ca aproape poti sa ii atingi. momentul acela cand simti ca ai lumea la picioare, si esti inalt, si puternic, si ai trecut peste o lume intreaga.
momentul acela cand primul strop de ploaie ti se scurge pe obraz, si tu vrei sa ploua tare, sa poti sa plangi, sa razi, sa o iei in brate si sa o saruti. sa alergi prin ploaie in picioarele goale pe iarba, sa sfasii picurii cu dinti, sa o musti usor de gat, sa ii iei capul in maini si sa te uiti adanc in ochii ei.
momentul colorat in rosu dimineata devreme, cu talpile goale pe nisipul rece, cand soarele deschide ochii in departarea marii. cand se inalta, incet, fara graba, caci are tot timpul la dispozitie.
momentul cand iti sufleci pantalonii, agati de ghiozdan tenisii, si iti afunzi picioarele in nisipul rece de martie, si apoi lasi marea sa iti gadile talpile pana cand iti simti degetele amortite de frig. momentul cand alergi prin apa, si razi, si canti, si esti cel mai fericit ca e cu tine, ca e doar a ta astazi.
momentul de dimineata, cand tragi draperia sa lasi sa intre soarele, si ea mai zaboveste in pat. si tu te bagi inapoi langa trupul ei cald si molatec, simti in nari mirosul placut al diminetilor impreuna, si o saruti usor pe frunte, sa nu o trezesti. momentul acela cand se trezeste si te uiti in ochii ei, ii zambesti, si ea iti daruieste, tie si numai tie, sarutul din coltul gurii, iar tu intelegi totul, totul... momentul acela cand o iubesti cel mai mult.